Ştiri 26 septembrie 2013
Acesta a fost domnitor al Ţării Româneşti între anii 1512 şi 1521 şi a rămas în istorie ca unul dintre cei mai darnici şi mai mari ctitori de biserici.
Printre ctitoriile sale se numără celebra Biserică a Mânăstirii Curtea de Argeş, care a şi generat în literatură legenda Meşterului Manole.
A făcut numeroase donaţii către mânăstirile din ţară precum Cotmeana, Cozia, Snoagov şi Ostrov, dar şi la cele din străinătate de la Sfântul Munte Athos, de la Ierusalim şi de la Muntele Sinai.
Datorită prieteniei sale cu călugărul tipograf Macarie de la Bistriţa, a participat la tipărirea primelor cărţi de cult la noi şi anume Liturghierul din 1508, Octoihul din 1510 şi Tetraevanghelul din 1512.
Totodată a scris şi un testament numit „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, o lucrare ce conţine sfaturi administrative şi duhovniceşti ale domnitorului şi care este considerată primul tratat de teologie românească.
Domnitorul român a fost trecut în rândul sfinţilor de către Sfântul Sinod în anul 2008.
Un simpozion de artă contemporană se va desfăşura la Mănăstirea Ioan Casian.
Acesta va debuta duminică şi se va încheia pe 10 octombrie.
Simpozionul este conceput în spiritul unui amplu dialog între artiştii invitaţi din Bulgaria, Spania şi România.
Pe lângă dezbateri, programul simpozionului cuprinde şi călătorii de documentare atât în Dobrogea, cât şi în Moldova.
Proiectul este derulat cu implicarea criticului de artă Alice Dinculescu, sub directa coordonare a părintelui stareţ al mănăstirii Iustin Petre.
Patriarhia Română încheie un protocol cu televiziunea română.
TVR va transmite concerte de muzică religioasă, slujbe de la Catedrala patriarhală şi interviuri cu duhovnici şi preoţi.
Cele două instituţii îşi propun promovarea constantă a valorilor româneşti autentice, spirituale şi culturale, mai ales în mediul rural şi în diaspora română, care a cunoscut o creştere considerabilă în ultimii ani.
Autobuzele 40 şi 102 vor circula de mâine până la Pavilionul Expoziţional din Mamaia.
Măsura a fost luată pentru a facilita accesul constănţenilor la „Sărbătoarea recoltei şi vinului dobrogean”.
Astfel, până pe 6 octombrie, autobuzele 40 şi 102 vor opri în staţia special amenajată în faţa Pavilionului Expoziţional, pe sensul spre centru.
Podul de la Agigea nu va mai fi închis de la 1 octombrie.
Premierul Victor Ponta a anulat, ieri, decizia de închidere a podului.
El a declarat că datele actuale indică faptul că aproape jumătate din structura podului de la Agigea este afectată, dar că va fi efectuată o nouă expertiză, independentă, urmare a suspiciunilor locale la adresa CNADNR.
Premierul a precizat însă că podul va trebui totuşi reparat la un moment dat, deoarece nu au mai fost efectuate lucrări de reabilitare de dinainte de 1989.
Legea eutanasierii câinilor maidanezi a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu.
Curtea Constituţională a stabilit, ieri, că Legea este constituţională.
Camera Deputaţilor a adoptat, în 10 septembrie, Legea cu privire la câinii fără stăpân, care stabileşte un termen de 14 zile în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt adoptaţi, pot fi eutanasiaţi.
Aproximativ 150.000 de români mor anual din cauza bolilor cardiovasculare.
Acestea reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate în ţara noastră.
Estimările specialiştilor indică date la fel de alarmante pe viitor, în special prin contribuţia factorilor de risc cardiovascular: hipertensiune, obezitate, fumat şi sedentarism.
Amenzile de circulaţie prevăzute în noul Cod Rutier au fost din nou modificate.
Mai exact, noul proiect doreşte ca acestea să crească treptat, şi să ajungă la sancţiuni de până la 9.600 de lei, faţă de 16.000 de lei, cum era propus în proiectul iniţial.
De asemenea, s-a eliminat prevederea potrivit căreia permisul auto va fi suspendat pentru şoferii care nu îşi achită amenda în termen de 30 de zile.
Reglementările propuse iniţial au fost considerate abuzive de către Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri, care a solicitat reexaminarea cuantumului amenzilor şi sancţiunilor propuse de MAI.
Cardul de sănătate nu trebuie să permită accesul la multe date personale.
Declaraţia aparţine preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.
El a adăugat că acumularea unor informaţii într-un singur loc, la care să aibă acces autorităţile statului şi fără să existe mijloace performante de a le proteja, este un mare pericol pentru orice cetăţean.
Potrivit lui Vasile Astărăstoae, cardurile de sănătate au scopul de a urmări cheltuirea fondurilor în sistemul de sănătate şi ele trebuie să cuprindă, în afară de datele de identificare, doar aspecte care ţin de circuitul banilor.
Rovinieta va fi mai scumpă.
Potrivit unui proiect, aceasta va crește cu până la 66% și va fi mai mică pe anumite perioade de valabilitate în cazul vehiculelor de transport marfă și persoane.
Astfel, șoferii de autoturisme vor plăti pentru roviniete valabile 7 zile, 30 zile și 12 luni suma de 5, 10 respectiv 32 euro, inclusiv TVA.
De asemenea, pentru o perioadă de 10 zile, nivelul propus este de 6 euro.
Patru din 10 români trăiesc la limita strictului necesar.
Conform unui studiu, acoperirea cheltuielilor de subzistenţă este imposibilă pentru 14% din români şi constituie o mare dificultate pentru alţi 29%, iar încadrarea în banii de salariu este aproape imposibilă pentru jumătate din populaţie.
De asemenea, 42% dintre români sunt de părere că viaţa în România este prea scumpă şi că veniturile sunt prea mici.
Studiul dovedeşte faptul că în ultimii doi ani nivelul de trai al românilor a fost în scădere.
România se află pe harta ţărilor cu risc mortal de la poluare.
Harta mondială arată că zonele unde oamenii se confruntă cu cel mai mare risc de a muri din cauza poluării sunt Europa de Est şi Asia.
Potrivit statisticilor, poluarea din aer cauzează anual două milioane de decese premature la nivel mondial, iar rata mortalităţii variază de la o ţară la alta.