Ştiri 30 noiembrie 2013
Acesta este originar din Betsaida şi totodată este fratele sfântului Apostol Petru.
Face parte dintre cei doisprezece apostoli şi este primul care îl urmează pe Hristos, deoarece aude pe Sfântul Ioan Botezătorul mărturisind despre Iisus ca Mielul lui Dumnezeu.
Sfântul Andrei îl aduce la apostolie şi pe fratele său, Petru, amândoi renunţă la ocupaţia de pescari şi devin ucenici ai Domnului.
După Învierea Domnului, Sfântul Andrei propovăduieşte Evanghelia în ţinuturile Bitiniei, Traciei, Macedoniei şi Sciţiei Minor, Dobrogea de astăzi, în cetăţile Tomis, Callatis şi Histria.
Acest fapt îi va conferi şi supranumele de „apostolul românilor”.
Conform datelor istorice, Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat în cetatea Patras din Grecia de astăzi, prin răstignire cu capul în jos pe o cruce în formă de X, numită de atunci „crucea Sfântului Andrei”.
Cel mai important loc al creştinismului românesc ce are legătură cu Sfântul Andrei este Peştera Sfântului Apostol Andrei, de la mânăstirea cu acelaşi nume de lângă localitatea Ion Corvin.
Conform statisticilor, peste 700 de mii de români îşi serbează astăzi onomastica.
Cu prilejul acestei sărbători, mâine, de la orele 17, la Casa de cultură va avea loc un concert de colinde.
Acesta va fi susţinut de coralele Arhiepiscopiei Tomisului, grupul vocal „Giocoso” al Centrului cultural judeţean „Theodor Burada”, grupul bizantin „Sfântul Vasile cel Mare”, corul parohiei „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Constanţa, Grupul coral al şcolii 39 din Constanţa.
Invitată specială va fi Corala mixtă dirijată de PS Ciprian, din Bulgaria.
Mâine este Ziua Naţională a României.
Potrivit Constituţiei la articolul 12, ziua de 1 decembrie este declarată Ziua Naţională a României.
Această sărbătoare legală a fost instituită în amintirea şi cinstirea zilei de 1 decembrie 1918 când Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, a adoptat o Rezoluţie care proclamă unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească cu România. Rezoluţia mai proclamă şi libertatea minorităţilor, libertatea şi egalitatea confesiunilor religioase, întemeierea unui regim democratic precum şi libertatea presei, a opiniilor, a asocierilor şi a întrunirilor.
Mai târziu, Legea Unirii a fost ratificată de către regele Ferdinand I prin Decretul-Lege din 11 decembrie 1918 şi apoi votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor din 29 decembrie 1919.
Astfel, Ziua naţională marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală şi totodată Marea Unire de la Alba Iulia, care, potrivit istoricilor, nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid, ci este fapta istorică a întregii naţiuni române.
Potrivit tradiţiei bisericeşti, de Ziua Naţională a României, în toate catedralele eparhiale, bisericile parohiale, în mânăstiri şi şcolile de teologie ortodoxă se oficiază slujba de Te Deum şi se pomenesc eroii neamului românesc care au înfăptuit unitatea naţională a românilor.
Asociaţia Opera Viva organizează un concert dedicat Zilei Naţionale a României.
Evenimentul se intitulează «Trăiască România Mare» şi va avea loc mâine, de la orele 17, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Concertul va fi susţinut, printre alţii, de soprana Georgiana Maria Chiriţă, baritonul Liviu Marinel Avram, solistul Bogdan ocheşel, precum şi Corul Cantilena al Colegiului Naţional de Arte Regina Maria din Constanţa.
Intrarea va fi liberă.