Știri 7 ianuarie 2021
Conform unei vechi reguli bisericeşti, în ziua imediat următoare unui praznic împărătesc se face pomenirea persoanelor care au avut legătură cu praznicul respectiv, iar în cazul de faţă este vorba despre Sfântul Proroc Ioan, cel care l-a Botezat pe Mântuitorul Hristos în apa Iordanului.
Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul şi cel mai mare dintre proorocii Vechiului Testament, deoarece el a fost cel care a proorocit şi mărturisit despre Hristos că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu, care va mântui întreaga umanitate din robia păcatului.
Totodată, Sfântul Ioan este cel care a fost mărturisit de către Dumnezeu ca cel mai mare dintre cei născuţi din femeie, conform Sfintei Evanghelii de la Luca.
Acest lucru va fundamenta învăţătura creştină a Bisericii conform căreia Sfântul Ioan este cel care va face legătura între drepţii Vechiului Testament şi sfinţii noului Testament.
În iconografia creştină, Sfântul Ioan este reprezentat conform calităţilor sale de Prooroc, Botezător şi Înainte-mergător al Domnului.
Peste două milioane de români poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Din totalul acestora trei sferturi sunt bărbaţi şi un sfert sunt femei.
Numele de Ioan provine din vechiul nume ebraic Iohanan şi se traduce prin expresia „Dumnezeu a avut milă”.
La noi, prima atestare documentară a acestui nume este datată în 1247, când Diploma Cavalerilor Ioaniţi atestă un conducător pe nume Ioan, cneaz al unei formaţiuni de prin nordul Olteniei.
Patriarhia Română a declarat 2021 ca An omagial al pastorației românilor din afara României și An comemorativ al celor adormiți în Domnul.
Acesta a fost proclamat vineri, 1 ianuarie, la Catedrala patriarhală.
Patriarhul a prezentat icoana reprezentativă a Anului omagial 2021 în care apar trei sfinți care s-au născut pe teritoriul țării noastre, dar care au mers în afara țării în misiune duhovnicească.
Este vorba despre Sf. Cuvios Ioan Casian, Sf. Cuvios Dionisie Exiguul și Sf. Cuvios Ioan Iacob de la Neamț.
Gospodăriile din România sunt cele mai aglomerate din Uniunea Europeană.
În cele 27 de state membre ale Uniunii, 17% din populaţie trăia anul trecut în gospodării supraaglomerate, adică numărul camerelor era insuficient comparativ cu cel al membrilor din gospodărie.
Pe primul loc se situa România, cu aproape jumătate din populație, arată datele Eurostat.
Alte state membre aflate într-o situaţie similară, cu două din cinci persoane care trăiau în anul 2019 în gospodării supraaglomerate, sunt Letonia, Bulgaria, Croaţia şi Polonia.
La polul opus, statele membre cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru, Irlanda, Malta şi Olanda.
Testele rapide făcute în spitale sunt recunoscute oficial pentru diagnosticarea infectării cu COVID-19.
Conform Institutului Național de Sănătate Publică, infectarea cu COVID-19 poate fi diagnosticată oficial și cu teste rapide.
Astfel de teste existau deja în unitățile de primiri-urgențe ale spitalelor, însă rezultatul lor trebuia confirmat și cu un test RT -PCR.
Totuși, testele rapide făcute acasă nu sunt considerate diagnostic oficial.
În această categorie intră doar testele rapide făcute în unitățile sanitare.
Vaccinarea cadrelor didactice este unul dintre criteriile pentru redeschiderea școlilor.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că a trimis o adresă tuturor inspectoratelor şcolare judeţene, dar şi tuturor universităţilor, pentru a realiza o situaţie a angajaţilor dispuşi să se vaccineze.
Statistica trebuie finalizată până pe 15 ianuarie.
La rândul său, coordonatorul campaniei de vaccinare, medicul Valeriu Gheorghiţă, a declarat că redeschiderea şcolilor pentru cursuri faţă în faţă nu este condiţionată de vaccinarea profesorilor.
El spune că personalul din învăţământ este prioritizat, având în vedere că deserveşte o activitate esenţială.