Știri 5 august 2024
S-a născut în anul 1913, în satul Crăiniceni din judeţul Botoşani şi a primit din botez numele Ilie.
La vârsta de 19 ani a plecat la mânăstirea Neamţ, unde timp de 4 ani a fost bibliotecar şi îngrijitor la bolniţă.
În anul 1936 a fost tuns în monahism cu numele Ioan, după care a plecat în Ţara Sfântă, unde s-a nevoit timp de 10 ani la mânăstirea Sfântul Sava de lângă Bethleem.
În anul 1947 a fost hirotonit diacon şi apoi preot, după care a fost numit egumen al schitului românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului.
Aici, timp de 5 ani a tradus scrieri ale Sfinţilor Părinţi şi a compus un volum de versuri duhovniceşti.
În 1952 s-a mutat la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul din pustia Hozevei, iar după un an s-a retras ca pustnic în peştera Sfintei Ana din apropierea mânăstirii.
Aici a petrecut timp de 7 ani în aspre nevoinţe şi rugăciuni neîncetate, după care, în data de 5 august 1960 s-a mutat către Domnul, şi a fost înmormântat în peşteră.
După 20 de ani, în anul 1980, trupul sfântului a fost aflat neputrezit şi plin de bună mireasmă, motiv pentru care a fost depus la mânăstirea Sfântului Gheorghe Hozevitul.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe Sfântul Ioan în luna iunie a anului 1992, şi este cinstit de credincioşii din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.
Biserica Ortodoxă va prăznui mâine Schimbarea la Față a Domnului.
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la biserica „Sfântul Gheorghe” din localitatea Dobromir, de la ora 7.30.
De asemenea, va sfinți altarul de vară „Schimbarea la Față” și va citi rugăciunile pentru încetarea secetei.
La acest lăcaș de cult, astăzi, de la ora 18.00, va fi adusă spre cinstire, de la mănăstirea Celic-Dere, icoana făcătoare de minuni a Mântuitorului Iisus Hristos „care se curăță singură”.
Icoana va rămâne în biserică până mâine.
Arhiepiscopia Tomisului și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Constanța organizează proiectul misionar intitulat “Hristos, Doctorul sufletelor și al trupurilor”.
Un sobor de preoți va oficia joi, de la ora 09.00, Taina Sfântului Maslu, în curtea spitalului.
Cei prezenți se vor putea închina la moaștele Sfinților Tămăduitori Doctori fără de arginți Nectarie și Pantelimon.
Apa mării de la Năvodari la Vama Veche îndeplineşte criteriile de siguranță.
Anunțul a fost făcut de şefa Direcţiei de Sănătate Publică din Constanţa, Cristina Schipor.
Zilele trecute au fost înregistrate probleme legate de calitatea apei mării în anumite zone izolate de pe litoralul românesc, cum ar fi Corbu şi Vadu, unde nivelul de bacterii E. coli a fost semnificativ mai mare.
Reprezentanta DSP Constanţa a mai spus că analiza apei la Corbu şi Vadu, va fi repetată zilele următoare.
Elevii care nu s-au înscris în clasa a IX-a pot participa la cea de-a doua etapă de admitere la liceu.
Astăzi se fac înscrierile pentru probele de aptitudini sau de limbi străine şi de limba maternă, care se vor desfăşura mâine și miercuri.
La această etapă de admitere pot participa copiii care au fost repartizaţi computerizat în prima etapă dar nu s-au înscris la şcoala unde au intrat, cei aproximativ 1.600 de absolvenţi de clasa a VIII-a care nu au fost repartizaţi, dar şi cei care nu au susţinut evaluarea naţională.
Timpii de aşteptare au crescut pentru autoturisme la mai multe puncte de trecere a frontierei la ieşirea din ţară.
Cel mai mult se aşteaptă la vama Stânca, cu Republica Moldova, și anume 80 de minute.
Şoferii stau 70 de minute şi la vama Negru Vodă, unde este doar o singură arteră de ieşire, în timp ce la Giurgiu-Ruse timpul de trecere este de 40 de minute.
La intrarea în ţară, cel mai mare timp de aşteptare este tot la vama Negru Vodă, 70 de minute.
De asemenea, este aglomeraţie şi la punctele de trecere a frontierei Petea şi Urziceni, unde se stă 60 de minute.
Un român din patru nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă.
Totodată, doar 40% dintre români au acces la canalizare, arată un studiu.
De asemenea, calitatea apei este slabă, conform unei analize recente.
Studiul mai arată că în mediul rural accesul la aceste servicii esenţiale era şi mai redus: 59% dintre locuitorii de la sate nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordaţi la reţele publice de canalizare.