Ştiri 7 ianuarie 2012
Biserica Ortodoxă sărbătoreşte astăzi Soborul Sfântului Proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului.
Aşa cum arată şi titulatura sa, acest sfânt a avut o întreită slujire în istora bisericii fiind Prooroc, pentru că a vestit pe Mesia, apoi Înaintemergător al Domnului, deoarece a pregătit poporul pentru venirea lui Mesia dar totodată şi Botezător, întrucât s-a învrednicit a boteza la apa Iordanului pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, dar şi pe poporul credincios.
Mai mult, prin activitatea sa, Sfântul Ioan este cel care a făcut legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, arătând lumii pe Mântuitorul, prin expresia Iată Mielul lui Dumnezeu.
Naşterea sa a stat sub semnul minunii, fiind vestită părinţilor săi de către Sfântul Arhanghel Gavriil, care şi indică numele pe care îl va purta pruncul, adică Ioan, care înseamnă „Dumnezeu a avut milă”.
Sfântul Ioan a trăit viaţă îngerească de pustnic, îmbrăcându-se cu haină din păr de cămilă şi hrănindu-se cu lăcuste şi miere sălbatică.
Printre ucenicii săi s-au regăsit şi cei care vor deveni mai târziu sfinţii apostoli Andrei şi Ioan.
El a propovăduit la râul Iordan pocăinţa prin botez, a sfătuit moral pe cei ce veneau la el şi a fost aspru în cuvânt cu cei care se credeau fără de păcat.
Acestea vor atrage ura concubinei lui Irod Antipa, guvernatorul Galilei, pe nume Irodiada, care va unelti pentru decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Biserica Ortodoxă cinsteşte anual mai multe evenimente din viaţa Sfântului Ioan: zămislirea pe 23 septembrie, naşterea pe 24 iunie, tăierea capului, pe 29 august, precum şi trei găsiri ale capului Sfântului.
În iconografia ortodoxă Sfântul Ioan este reprezentat fie ca botezător al Domnului, fie cu aripi îngereşti, purtându-şi capul pe o tipsie.
În România, peste două milioane de creştini îşi serbează astăzi ziua onomastică.
Aşa cum arată şi titulatura sa, acest sfânt a avut o întreită slujire în istora bisericii fiind Prooroc, pentru că a vestit pe Mesia, apoi Înaintemergător al Domnului, deoarece a pregătit poporul pentru venirea lui Mesia dar totodată şi Botezător, întrucât s-a învrednicit a boteza la apa Iordanului pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, dar şi pe poporul credincios.
Mai mult, prin activitatea sa, Sfântul Ioan este cel care a făcut legătura dintre Vechiul şi Noul Testament, arătând lumii pe Mântuitorul, prin expresia Iată Mielul lui Dumnezeu.
Naşterea sa a stat sub semnul minunii, fiind vestită părinţilor săi de către Sfântul Arhanghel Gavriil, care şi indică numele pe care îl va purta pruncul, adică Ioan, care înseamnă „Dumnezeu a avut milă”.
Sfântul Ioan a trăit viaţă îngerească de pustnic, îmbrăcându-se cu haină din păr de cămilă şi hrănindu-se cu lăcuste şi miere sălbatică.
Printre ucenicii săi s-au regăsit şi cei care vor deveni mai târziu sfinţii apostoli Andrei şi Ioan.
El a propovăduit la râul Iordan pocăinţa prin botez, a sfătuit moral pe cei ce veneau la el şi a fost aspru în cuvânt cu cei care se credeau fără de păcat.
Acestea vor atrage ura concubinei lui Irod Antipa, guvernatorul Galilei, pe nume Irodiada, care va unelti pentru decapitarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Biserica Ortodoxă cinsteşte anual mai multe evenimente din viaţa Sfântului Ioan: zămislirea pe 23 septembrie, naşterea pe 24 iunie, tăierea capului, pe 29 august, precum şi trei găsiri ale capului Sfântului.
În iconografia ortodoxă Sfântul Ioan este reprezentat fie ca botezător al Domnului, fie cu aripi îngereşti, purtându-şi capul pe o tipsie.
În România, peste două milioane de creştini îşi serbează astăzi ziua onomastică.
Constănţenii sunt invitaţi la o lansare de carte ortodoxă.
Volumul poartă titlul „Viaţa noastră- Hristos”, şi este semnat de părintele prof. conf. dr. Dumitru Măcăilă.
Evenimentul se va desfăşura luni, la orele 17, în sala mare a Palatului Arhiepiscopal, în prezenţa Înaltpreasfinţitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.