Ştiri 29 iunie 2013
Sfinţii Apostoli se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, deoarece au fost “căpetenii ale apostolilor” şi “învăţători ai lumii”, şi au contribuit, la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părţi ale lumii.
Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 înainte de Hristos şi a primit la botez numele de Simon.
El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creştinismul în tara noastră.
Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos, devine apostol, şi primeşte misiunea de a vesti tainele împărăţiei lui Dumnezeu şi de a împărtăşi harul divin.
La rândul său, Sf. Apostol Pavel, s-a născut între anii 1-5 , în cetatea Tars şi a primit iniţial numele de Saul.
A studiat Scriptura Vechiului Testament şi a devenit zelos păzitor al legii si aprig prigonitor al creştinilor.
Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, când păzeşte hainele ucigaşilor.
Pe când însă mergea la Damasc, pentru a prigoni pe creştini, aude glasul lui Hristos, care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?”, ocazie cu care se converteşte la creştinism.
Episcopul Damascului, Anania, l-a botezat pe la anul 34-35 şi a primit numele Pavel.
Tot atunci şi-a recapătat vederea pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei.
Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că “este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.
În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii Apostoli au fost martirizaţi la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.
În România, cei doi apostoli sunt declaraţi şi ocrotitori ai penitenciarelor.
Potrivit statisticilor, peste jumătate de milion de români poartă numele sfinţilor apostoli Petru si Pavel, iar aproximativ trei sferturi sunt bărbaţi.
Astăzi, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa îşi serbează hramul.
Totodată, anul acesta se împlinesc 130 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei.
Zidită între anii 1883-1885, aceasta a suferit deteriorări în timpul celui de-al doilea război mondial, şi a fost restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Chesarie Păunescu şi al Patriarhului Iustinian Marina.
A fost repictată în stil neobizantin cu decoraţiuni şi motive naţionale româneşti de pictorul profesor Gheorghe Popescu şi de Niculina Dona de la Vrancea, iar mobilierul a fost executat la Paris, după desenele arhitectului Ioan Mincu.
Catedrala adăposteşte moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, ale Sfântului Stelian şi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Din anul 2002, Catedrala are statut de mănăstire.
Biserica Ortodoxă îi va cinsti luni pe Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian.
Cu acest prilej, Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia mâine de la ora 8, Sfânta Liturghie la Mănăstirea Mircea Vodă din judeţul Constanţa, care îşi va sărbători unul din hramuri.