Știri 12 martie 2015
Ei solicită autorităţilor reducerea TVA până la 9% pentru lapte şi produse lactate, deoarece consideră descriminatorie scăderea TVA doar pentru unele alimente.
De cealaltă parte, ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat că o reducere a TVA la 9% pentru lapte şi produsele lactate va fi luată în considerare după ce fermierii şi producătorii vor ajunge la un consens.
Fiecare nou pacient depistat cu cancer va fi introdus automat de medic, la externare, într-o bază de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, aceasta va permite o mai bună evidenţă a acestei patologii.
De asemenea, radioterapia va fi gratuită atât la stat, cât şi la privat, iar clinicile vor avea obligaţia să trateze toţi pacienţii care au o astfel de recomandare, fără a putea încasa absolut nimic.
Vasile Ciurchea a mai precizat că proiectul va fi finalizat la sfârșitul anului.
Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se dublează indemnizaţiile deţinuţilor politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate.
Astfel, de la 1 iulie 2015 foştii deţinuţi politici şi cei strămutaţi în altă localitate sau deportaţi în străinătate sau prizonieri vor primi o indeminzaţie lunară de 400 de lei, faţă de 200 cât este în prezent.
Deputaţii au votat în unanimitate acest proiect de lege, considerându-l un gest ”reparatoriu”.
Aceste indemnizaţii se vor cumula cu pensiile.
Guvernul va da bani din Fondul de Rezervă pentru îmbunătățirea condiţiilor si suplimentarea locurilor de cazare din penitenciare.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a admis că în România sunt penitenciare în care condiţiile sunt sub limita demnităţii umane.
Pentru a schimba lucrurile, este nevoie de un miliard de euro, bani pe care ministerul Justiţiei vrea să îi acopere şi din fonduri europene.
România a fost condamnată, anul trecut, la CEDO, să plătească aproape 200 de mii de euro unor condamnaţi, ca despăgubiri pentru condiţiile din penitenciare.
Românii pot mânca sănătos şi cu bani puţini.
Afirmația aparține experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cu aproape 20 de lei pe zi, o familie cu doi copii poate avea o alimentaţie care să asigure nutrienţii necesari organismului.
Astfel, coşul minim poate conţine, între altele, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, peşte macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi şi mălai.
Pentru câţiva lei în plus, putem adăuga o mai mare varietate de peşte, orez, mere şi nu numai.
Experţii OMS au început discuţiile cu industria alimentară pentru a reduce treptat cantitatea de sare şi zahăr din mâncarea procesată.
Jumătate dintre ei sunt supraponderali sau obezi.
Medicii de familie nu sunt de acord cu intenţia executivului de a elimina pragul de 800 de pacienţi necesar pentru un contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Motivul eliminării pragului este faptul că, în situaţia actuală, există un monopol al actualilor medici de familie, iar tinerii medici nu pot pătrunde în sistem, decât dacă, eventual, “cumpără” lista de pacienţi de la alţi medici.
Modificările din contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au fost dezbătute ieri la guvern.
O treime din sortimentele de ketchup care se găsesc în magazine conţin cel puţin cinci E-uri şi prea multă sare.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România a realizat un studiu pe etichetele produselor de tip ketchup ce se regăsesc pe piaţa din România.
În cadrul studiului, au fost analizate 26 de produse tip ketchup, din supermarketuri.
A reieşit astfel că 31 la sută au în conţinut cinci E-uri, 25 la sută – două E-uri, 23 la sută – patru E-uri, 8 la sută – şapte E-uri şi 4 la sută – nouă E-uri.
Din punct de vedere al cantităţii de sare la 100 de grame de produs, aceasta se situează între 1,9 şi 2,8 grame.
Mai mult de jumătate dintre români nu au un plan financiar pentru bugetul personal.
Potrivit unui studiu recent, cetățenii țării noastre nu au bani economisiţi pentru situaţii de urgenţă şi nici nu sunt organizaţi în ce priveşte plata datoriilor la bănci.
Peste 70 la sută din respondenţi nu deţin economii pentru pensie, iar 75 la sută nu au bani puşi deoparte pentru cheltuieli medicale.
De asemenea, peste 80 la sută din cei intervievaţi nu au prevăzut soluţii pentru acoperirea cheltuielilor cu educaţia copiilor, iar mai mult de 90 la sută nu au un buget pentru o achiziţie de mare valoare, precum un avans pentru un imobil sau o maşină.
Doar 37% dintre români merg la teatru.
Rezultatul reiese în Barometrul de Consum Cultural, care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.
În schimb, aproximativ jumătate din populaţie citeşte o carte pe lună sau mai mult iar 43% dintre români vizitează muzee o dată pe an sau mai des.
Potrivit Barometrului, 24% dintre români consideră cultura ca fiind “nu prea importantă’’.
40% dintre copiii până la doi ani sunt anemici.
Specialiștii spun că alimentaţia la sân a copilului este extrem de importantă, mai ales pentru imunitate, iar momentul optim pentru începerea alăptării este în prima oră de la naştere.
Foarte puţine mame încep alăptarea la moment optim şi sunt şi mai puţine cele care continuă să alăpteze exclusiv până la şase luni.
62 de maternităţi, din cele peste 200 din România, au fost incluse în iniţiativa UNICEF şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ”Spitalul prieten al copilului”, prin respectarea anumitor criterii, printre care și promovarea alăptării.
Prima banca de lapte matern din România va funcţiona de anul acesta la Spitalul de Copii “Marie Curie” din Bucureşti.
Acesta va fi folosit pentru bebeluşii nascuți prematur sau cei care se vin pe lume cu anumite malformaţii.
Laptele matern este alimentaţia optimă, ideală pentru copil, nu doar din punct de vedere nutriţional, dar și a celulelor vii sau anticorpi.
În România, rata de alăptare este de doar 12%, cea mai mică din Europa.
Media mondială este de 38%, iar în următorii ani ar trebui să ajungă la 50%.