Știri 29 iunie 2019
Aceștia se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, deoarece au fost “căpetenii ale apostolilor” şi “învăţători ai lumii”, şi au contribuit, la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părţi ale lumii.
Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 înainte de Hristos şi a primit la botez numele de Simon.
El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creştinismul în țara noastră.
Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos, devine apostol, şi primeşte misiunea de a vesti tainele împărăţiei lui Dumnezeu şi de a împărtăşi harul divin.
La rândul său, Sfântul Apostol Pavel, s-a născut între anii 1-5, în cetatea Tars şi a primit iniţial numele de Saul.
A studiat Scriptura Vechiului Testament şi a devenit zelos păzitor al legii si aprig prigonitor al creştinilor.
Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, când păzeşte hainele ucigaşilor.
Pe când însă mergea la Damasc, pentru a prigoni pe creştini, aude glasul lui Hristos, care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?”, ocazie cu care se converteşte la creştinism.
Episcopul Damascului, Anania, l-a botezat pe la anul 34-35 şi a primit numele Pavel.
Tot atunci şi-a recăpătat vederea pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei.
Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că “este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.
În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii Apostoli au fost martirizaţi la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.
În România, cei doi apostoli sunt declaraţi şi ocrotitori ai penitenciarelor.
Potrivit statisticilor, peste jumătate de milion de români poartă numele sfinţilor apostoli Petru si Pavel, iar aproximativ trei sferturi sunt bărbaţi.
Catedrala Arhiepiscopală Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Constanța își serbează astăzi ocrotitorii spirituali.
Totodată, anul acesta se împlinesc 136 de ani de la punerea pietrei de temelie a Catedralei.
Zidită între anii 1883-1885, aceasta a suferit deteriorări în timpul celui de-al doilea război mondial, şi a fost restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Chesarie Păunescu şi al Patriarhului Iustinian Marina.
A fost repictată în stil neobizantin cu decoraţiuni şi motive naţionale româneşti de pictorul profesor Gheorghe Popescu şi de Niculina Dona de la Vrancea, iar mobilierul a fost executat la Paris, după desenele arhitectului Ioan Mincu.
Catedrala adăposteşte moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, ale Sfântului Stelian şi o icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Din anul 2002, Catedrala are statut de mănăstire.
Și Biserica Ortodoxă Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Medgidia își cinstește astăzi ocrotitorii.
Astfel, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomsiului, va oficia astăzi, de la ora 18:00, la acest lăcaș de cult slujba Vecerniei, urmată, la ora 19:00, de procesiunea cu moaștele sfinților Pantelimon, Epictet și Astion, Nectarie, Gheorghe, Constantin cel Mare și papucul Sfântul Spiridon.
Tot aici va avea loc și lansarea volumelor „Preoția în viziunea Fericitului Augustin” și „Învieri tremurânde” semnate de părintele Arsenie Obreja.
Astăzi, de la ora 19:00, în piațeta Decebal din Medgidia, va avea loc un concert extraordinar de folclor în interpretare coral-instrumentală, susținut de către Corala bărbătească „Armonia” împreună cu orchestra folclorică Muzica „Divertis”.
Mâine, Biserica Ortodoxă Română se va afla în duminica a doua după Rusalii, numită și „a Sfinților Români”.
Cu acest prilej, mănăstirea Poarta Albă – Galeșu își va cinsti ocrotitorii, prin procesiunea „Calea mărturisitorilor români” și oficierea Sfintei Liturghii.
Procesiunea va porni de la Monumentul Memorial Poarta Albă și se va încheia la mănăstirea „Tuturor sfinților români”.
Clerul și credincioșii se vor întâlni, la ora 7:30, la Monumentul Memorial Poarta Albă, unde Arhiepiscopul Tomisului va oficia o slujbă de pomenire a celor ce au murit la Canal.
Tot mâine, Biserica Ortodoxă Română cinstește mâine pe Sfântul Ierarh Ghelasie de la Râmeț.
Acesta a trăit în secolul al 14-lea și încă din tinerețe a ales calea nevoințelor ascetice.
După ce a petrecut mulţi ani ca pustnic pe valea pârâului Râmeţ, a dobândit darul facerii de minuni şi s-a remarcat prin viaţa sa duhovnicească smerită, adunând în jurul său ucenici.
Stareţ al Mănăstirii Râmeţ a fost ales la insistenţele părinţilor.
Conform inscripţiei de pe peretele care desparte naosul de pronaosul bisericii de la Râmeţ, Sfântul Ghelasie nu a fost doar stareţ al Mănăstirii, ci şi Arhiepiscop al Transilvaniei.
El este astfel primul Arhiepiscop al Transilvaniei consemnat de izvoarele istorice.
Astăzi este și Ziua Dunării.
Aceasta este sărbătorită din anul 2004, la propunerea ţărilor riverane şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea.
Ziua marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia.
Manifestările dedicate acestei zile se desfășoară în toate statele dunărene, pentru a evidenția dorința acestora de a adopta măsuri și strategii comune pentru protejarea fluviului Dunărea, fie că este vorba de fenomene extreme, secetă sau inundații, fie că este vorba despre poluări accidentale.