Știri 6 decembrie 2021
Acesta este unul dintre cei mai îndrăgiţi sfinţi ai Bisericii şi a trăit pe vremea împăraţilor romani Diocleţian şi Maximian.
Pentru blândeţea şi milostenia lui, dar şi pentru înţelepciunea deprinsă din învăţătura creştină, a fost hirotonit preot şi apoi episcop al cetăţii Mira din ţinutul Liciei din Turcia de astăzi.
Din cauza persecuţiilor romane anticreştine, Sfântul Nicolae a fost şi el întemniţat şi apoi eliberat odată cu edictul de la Milan al sfântului împărat Constantin cel Mare.
În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la sinodul I ecumenic de la Niceea.
Tradiţia bisericească păstrează şi câteva minuni făcute de Sfântul Ierarh Nicolae, dintre care cea mai importantă este ajutorul dat unor fecioare care erau în pericol de a se prostitua din cauza sărăciei.
De aici a apărut şi obiceiul ca în noaptea de 5 spre 6 decembrie copiii să îşi pregătească ghetuţele pentru a primi daruri din partea Moşului Nicolae.
Din anul 1087, moaştele Sfântului Nicolae se află în oraşul Bari din sudul Italiei.
Conform datelor statistice, peste 8 sute de mii de români îşi serbează astăzi onomastica.
Cu acest prilej, astazi de la ora 17.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia slujba Vecerniei la biserica Sf. Filofteea, din zona Km 4. Marți, ierarhul nostru va săvârși Sf. Liturghie de hram la biserica Sf. Arh. Mihail și Gavriil și Sf. Filofteea din comuna Topraisar.
Arhiepiscopia Tomisului organizează cea de a treia ediție a campaniei umanitare ”De Crăciun, fii bun!”.
Aceasta se desfășoară până pe 10 decembrie și are ca scop sprijinirea familiilor sărace din mediul rural din județul Constanța.
Astfel, va fi organizată o colectă de alimente neperisabile, articole de igienă și jucării în parohiile urbane din Constanța, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Hârșova, Ovidiu, Eforie, Negru-Vodă, Techirghiol și Cernavodă.
Mai multe informații pot fi obținute de la preoții parohiilor urbane din cuprinsul Arhiepiscopiei Tomisului.
Cultele religioase cer Guvernului ca accesul credincioșilor la slujbe și în locurile de rugăciune să nu fie condiționat de certificatul verde.
Decizia finală va fi luată însă în Parlament, iar premierul Nicolae Ciucă speră ca, până la finalul anului, să fie gata și legea care reglementează aceste aspecte.
Ministrul Sănătății consideră că ar trebui făcută o diferență între certificatul verde, care permite călătoriile în străinătate, și certificatul COVID, care ar trebui să fie folosit în țară.
Între timp, în Europa, șefa Comisiei Europene a deschis o dezbatere despre vaccinarea obligatorie a cetățenilor.
În România, ministrul Sănătății respinge însă ideea vaccinării obligatorii a tuturor cetățenilor, iar Parlamentul va avea ultimul cuvânt în legătură cu vaccinarea la locul de muncă.
Condimentele comercializate pe piața Uniunii Europene sunt falsificate cu cereale și coloranți.
Este concluzia celui mai amplu studiu pe această temă realizat de Centrul de cercetare al Comisiei Europene cu probe inclusiv în România.
Aproape 2 mii de probe din 21 de state ale Uniunii Europene, plus Norvegia și Elveția, au intrat în analiza centrului de cercetare.
Cea mai mare cantitate de coloranți alimentari neautorizați s-a găsit în șofran, și cea mai mică în probele de curcuma.
Piperul a fost singurul condiment în care nu s-au găsit coloranți. În 17% din toate probele s-au găsit și alte plante, în special cereale.
Bugetul alocat programului Rabla pentru electrocasnice, de 14 milioane de lei, s-a epuizat în câteva minute.
Este vorba despre etapa a 2-a, destinată obținerii de vouchere pentru televizoare, laptopuri și tablete.
Potrivit Ministerului Mediului, în 8 minute, au fost generate peste 33.000 de vouchere.
Cele mai multe, aproape 20.000 au fost pentru televizoare, alte aproape 10.000 au fost vouchere pentru laptopuri și peste 5.000 pentru tablete.
Mai multe persoane care au aplicat pentru acest program au declarat că sistemul a fost blocat minute în șir și nu s-au putut înscrie pentru obținerea voucherelor.
Adolescenţii şi copiii romani, sunt cei mai afectaţi de sărăcie.
Potrivit Institutului Național de Statistică rata sărăciei relative a depășit 23% din populație.
Astfel, accesul lor la educaţie a fost destul de precar, iar calitatea hranei a fost afectată din cauza reducerii veniturilor părinţilor şi accesul la servicii medicale, mai ales în cazul copiilor cu boli cronice.
Este pentru prima dată când riscul de sărăcie şi de excluziune socială pentru ei creşte.
INS mai arata ca trei din zece copii români se află într-o situaţie materială gravă.