Știri 28 septembrie 2022
Ierarhul nostru va oficia, de la ora 22.00, Acatistul Sf. Ierarh Martir Antim Ivireanul și Acatistul Sf. Voievod Neagoe Basarab, urmate de Sf. Liturghie.
Mâine, de la ora 22.00, ierarhul nostru va oficia Acatistul Maicii Domnului, apoi Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală.
Sâmbătă, Biserica Ortodoxă va prăznui Acoperământul Maicii Domnului.
Cu acest prilej, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Dorna Arini, jud. Suceava.
De la ora 22.00, va oficia Acatistul Învierii Domnului la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.
Duminică dimineață, IPS Teodosie va săvârși Sf. Liturghie la mănăstirea Călugăreni, din apropierea comunei Pantelimon, ce are hramul Acoperământul Maicii Domnului.
În noaptea de duminica spre luni, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din apropierea orașului Năvodari.
Parohia „Sfântul Vasile cel Mare” din Constanța organizează o colectă de rechizite, intitulată „Daruri mici din suflet mare!”.
Aceasta se află la cea de-a treia ediție și se va desfășura până sâmbăta aceasta.
Beneficiari sunt 250 de copii defavorizați din 10 sate constănțene: Topalu, Stupina, Târgușor, Pantelimonul de Sus și Pantelimonul de Jos, Nazarcea, Vulturu, Ciobanu, Gura Dobrogei, Băltenii de Jos și Vadu Oii.
Inițiatorul și coordonatorul proiectului este părintele consilier social Jean Ion, care îi îndeamnă pe enoriași să îi ajute pe copii să nu renunțe la școală și să le dăruiască cele necesare unei educații firești.
Ministrul Educaţiei afirmă că vor fi asigurate condiţii de funcţionare a şcolilor în perioada sezonului rece.
De asemenea, Guvernul va asigura plata diferenţelor de preţ pentru orice eventuală fluctuaţie a costului la energie.
Ministrul a mai susținut că eventuale ”iniţiative izolate”, luate la nivel local, de reducere a temperaturii în unităţile de învăţământ sau de trecere a orelor în online nu se justifică.
Sorin Cîmpeanu a amintit că proiectul Legii ‘România Educată’ prevede creşterea de patru ori a costului standard pentru cheltuielile materiale, din care se acoperă cheltuielile cu energia.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la procentul persoanelor care continuă să înveţe după finalizarea studiilor.
Astfel, doar 1% dintre românii cu vârste între 25 şi 64 de ani au urmat cursuri de dezvoltare personală sau profesională, după terminarea studiilor, de două ori mai puţin decât bulgarii, arată datele Eurostat.
La polul opus, printre ţările europene unde există un interes crescut pentru educaţia continuă, se află Suedia, Elveţia şi Finlanda.
Persoanele ce lucrează pe cont propriu au reprezentat singura categorie pentru care riscul de sărăcie și de excluziune socială a crescut anul trecut, față de anul 2020, la nivel european.
În cazul angajaților, al pensionarilor și chiar al șomerilor, procentual, acest risc s-a diminuat ușor.
În România, liber-profesioniștii sunt expuși unui astfel de risc, mult peste media europeană.
Dacă în anul 2020, aproximativ două treimi dintre românii care lucrau pe cont propriu erau expuși la riscul de sărăcie, în anul următor, 2021, procentul a depășit 70%, conform datelor Eurostat.
Programul privind casarea autovehiculelor uzate, care ar fi trebuit să înceapă săptămâna aceasta, a fost amânat până pe 14 octombrie.
Unitățile administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraș sau municipiu, își pot crea conturile de utilizator din 14 octombrie.
În schimbul casării unui autovehicul mai vechi de 15 ani, o persoană fizică primește suma de 3000 de lei din care jumătate este suportată de AFM, iar jumătate de către autoritățile locale.
Doar 2% din populația României face mișcare cu regularitate, procentul fiind la jumătate față de anul 2017.
A crescut în schimb cel al persoanelor care spun că fac acest lucru destul de des, 18%, care este însă mult sub media europeană.
De asemenea, 62% dintre români afirmă că nu fac niciodată exerciții fizice sau sport.
Peste o treime din europeni, au spus că fac sport sau practică o formă de activitate fizică cel puțin o dată pe săptămână, dar aproximativ 45% recunosc că nu fac niciodată sport.
Sondajul mai arată că în timpul pandemiei, jumătate dintre europeni și-au redus nivelurile de activitate sau chiar au încetat complet mișcarea.