Ştiri 29 iunie 2011
Sfinţii Apostoli se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii, deoarece au fost “căpetenii ale apostolilor” şi “învăţători ai lumii”, contribuind, la răspândirea cuvântului evanghelic în multe părţi ale lumii.
Sfântul Apostol Petru s-a născut în Galileea în anul 10 înainte de Hristos şi a primit la botez numele de Simon.
El este fratele Sfântului Apostol Andrei, cel care a adus creştinismul în tara noastră.
Îl urmează pe Mântuitorul Iisus Hristos şi devine apostol, primind misiunea de a vesti tainele împărăţiei lui Dumnezeu şi de a împărtăşi harul divin.
La rândul său, Sf. Apostol Pavel, s-a născut între anii 1-5 , în cetatea Tars şi a primit iniţial numele de Saul.
A studiat Scriptura Vechiului Testament devenind zelos păzitor al legii si aprig prigonitor al creştinilor.
Participă chiar la uciderea Arhidiaconului Ştefan, păzind hainele ucigaşilor.
Pe când însă mergea la Damasc, pentru a prigoni pe creştini, aude glasul lui Hristos, care îl întreabă: „Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?”, ocazie cu care se converteşte la creştinism.
Episcopul Damascului, Anania, îl botează pe la anul 34-35 şi primeşte numele Pavel.
Tot acum îşi recapătă vederea pe care şi-o pierduse în urma revelaţiei.
Sfântul Ioan Gură de Aur a spus despre el că “este fereastra prin care lumea păgână a văzut pe Hristos”.
În ziua de 29 iunie a anului 67, ambii Apostoli au fost martirizaţi la Roma, Sfântul Apostol Petru prin răstignire cu capul în jos, iar Sfântul Apostol Pavel prin tăierea capului, din porunca împăratului Nero.
În România, cei doi apostoli sunt declaraţi şi ocrotitori ai penitenciarelor.
Potrivit statisticilor, peste jumătate de milion de romani poarta numele sfinţilor apostoli Petru si Pavel, aproximativ trei sferturi fiind bărbaţi.
Astăzi, Catedrala Arhiepiscopală „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Constanţa îşi serbează hramul.
Zidită între anii 1883-1885, Catedrala a suferit deteriorări în timpul celui de-al doilea război mondial, fiind restaurată între anii 1946-1950, în timpul Episcopului Chesarie Păunescu şi al Patriarhului Iustinian Marina.
A fost repictată în stil neobizantin cu decoraţiuni şi motive naţionale româneşti de pictorul profesor Gheorghe Popescu şi de Niculina Dona de la Vrancea, iar mobilierul a fost executat la Paris, după desenele arhitectului Ioan Mincu.
Catedrala adăposteşte moaşte ale Sfântului Apostol Andrei, ale Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, ale Sfinţilor Mucenici Epictet şi Astion, ale Sfântului Stelian şi o icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Din anul 2002, Catedrala are statut de mănăstire.
În judeţul Constanţa se va construi o nouă mănăstire.
Înaltpreasfinţitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sfinţi vineri, de la ora 7, locul viitoarei mănăstiri „Buna Vestire” şi „Sfinţii tămăduitori Cosma şi Damian”.
Aceasta se află la 2 kilometri de comuna Mircea Vodă, spre localitatea Ţibrinu.
După slujba de sfinţire a locului şi a paraclisului „Sfinţii tămăduitori Cosma şi Damian” va fi săvârşită Sfânta Liturghie arhierească.
Vineri si sambata, Ierarhul Tomisului va răspunde invitaţiei Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi va participa la slujbele oficiate la mănăstirea Putna, cu prilejul cinstirii Sfantului Voievod Stefan cel Mare.
Legea privind obligativitatea echipării maşinilor cu anvelope de iarnă a fost adoptată de Camera Deputaţilor.
Potrivit legii, neechiparea cu anvelope de iarnă, precum şi cu lanţuri în cazul vehiculelor de transport marfă de peste 3,5 tone şi a celor de transport de persoane atrage reţinerea talonului auto şi o amendă cuprinsă între 2.500 şi 4.000 de lei.
În caz de accident, la sancţionarea cu amendă se adaugă o sumă dedicată reparării drumurilor şi despăgubirilor pentru pagubele produse.
De asemenea, conform definiţiei prevăzute de reglementare, cauciucurile “all-seasons” sunt acceptate ca fiind anvelope de iarnă.
Obligativitatea se impune începând cu data de 1 noiembrie a fiecărui an, până la 1 martie.
Locurile cu taxă din universităţile de stat ar putea fi desfiinţate.
Iniţiativa legislativă a fost aprobată tacit de deputaţi, întrucât termenul stabilit pentru dezbatere şi vot final – 22 iunie – a fost depăşit.
Proiectul vizează modificarea Legii educaţiei naţionale, astfel încât „în instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern”.
Actul normativ va intra în dezbaterea Senatului, care este for decizional.
8 din 10 români sunt nemulţumiţi de calitatea vieţii.
Aceasta este cea mai ridicată pondere înregistrată în 34 de state din Europa şi Asia Centrală incluse într-un sondaj.
Potrivit studiului, aproape două treimi dintre gospodăriile din România au fost afectate de criza economică, unul dintre cele mai mari procentaje dintre statele incluse în sondaj.
Totodată, jumătate dintre români vor ca Guvernul să acorde o prioritate mai mare sănătăţii în privinţa cheltuielilor, un sfert ar prefera ca autorităţile să se concentreze pe sectorul educaţiei, în timp ce 12% vor pensii mai mari.
CNA a interzis difuzarea pe posturile de televiziune a imaginilor de la locul unor tragedii.
Astfel, televiziunile nu mai pot difuza imagini de la locul tragediilor precum sinuciderile, crimele şi mutilările, dar nici imagini prin care este prezentată suferinţa familiilor victimelor.
Decizia vine după ce, pe 16 iunie, CNA a amendat mai multe posturi de televiziune, pentru difuzarea unor serii de materiale care se refereau la sinuciderile în rândul minorilor.
Legea privind concediul de maternitate a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu.
Potrivit legii, mamele pot opta, din ianuarie anul acesta, pentru un concediu de creştere a copilului de doi ani, cu o indemnizaţie cuprinsă între 600 lei şi 1.200 lei, sau pentru un concediu de un an, cu o indemnizaţie maximă de 3.400 lei. Totodată, dacă se întorc la muncă înainte de sfârşitul perioadei de un an, mamele beneficiază de o primă lunară de 500 lei pentru tot intervalul rămas restant.
Uniunea Europeană a decis introducerea unei noi clase energetice pentru aparatele electrocasnice.
Aceasta este A+++ şi obligă producătorii de electrocasnice, începând cu luna decembrie, să schimbe etichetele aparatelor comercializate.
Directiva care a intrat în vigoare la sfârşitul anului trecut are ca scop creşterea eficienţei energetice în viitor pentru cetăţenii europeni, pentru a reduce facturile la electricitate şi protejarea mediului.