Ştiri 12 iulie 2011
Pe ordinea de zi a şedinţei se află desemnarea reprezentanţilor Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei în Consistoriul Superior Bisericesc.
De asemenea, se dezbat propunerile de înfiinţări şi reînfiinţări de mănăstiri, precum şi alte probleme curente ale vieţii bisericeşti din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.
Meteorologii au emis ieri o avertizare de vijelii pentru toată ţara.
Potrivit ANM, vor fi averse torenţiale, descărcări electrice, vijelii şi grindină în toată ţara, până mâine, la ora 6,00.
În intervalul menţionat, instabilitatea atmosferică se va accentua începând din vestul ţării şi va cuprinde treptat toate regiunile.
Vor fi frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce vor lua trecător aspect de vijelie, averse izolat torenţiale şi căderi de grindină.
Cei care refuză să declare datele de recensământ riscă o amendă de până la 1.000 lei.
Potrivit preşedintelui Institutului Naţional de Statistică, Vergil Voineagu, declararea datelor de recensământ este obligatorie, fiind prevăzută şi în cadrul legal.
El a precizat că este important ca populaţia de etnie romă să participe la recensământ şi să-şi asume apartenenţa, pentru că de estimarea cât mai corectă depinde direct cuantumul fondurilor europene ce ar putea fi alocate pentru integrarea sa socială.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor va avea loc în perioada 20-31 octombrie 2011.
Jumătate dintre români nu au acces la internet.
Vicepreşedintele Comisiei Europene a declarat că acest lucru este inacceptabil.
La ora actuală, doar 26% din populaţia Europei nu beneficiază de conexiune la internet, în timp ce, în România, ponderea este de 54%.
Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a dat asigurări că, în maxim patru ani, peste 90% din zonele în care la ora actuală nu există conexiune la internet vor fi acoperite cu astfel de servicii.
Guvernele europene nu vor accepta propunerea Comisiei Europene de majorare cu 5% a bugetului anul viitor.
Acestea vor susţine în schimb o creştere de 2%, în conformitate cu inflaţia.
Acest fapt scoate în evidenţă insistenţa guvernelor ca planurile de cheltuieli ale Uniunii să reflecte măsurile naţionale de austeritate.
În luna aprilie, Comisia Europeană a anunţat că propunerea de majorare a bugetului comunitar din anul viitor este necesară pentru respectarea unor angajamente anterioare de cheltuieli, în domenii precum finanţarea dezvoltării regionale şi cercetarea ştiinţifică.
Şoferii care încalcă legislaţia rutieră europeană vor primi amenzile acasă.
O directivă adoptată de Parlamentul European va permite statelor membre să-şi acceseze reciproc bazele cu datele de înregistrare ale autovehiculelor, astfel încât conducătorii auto amendaţi într-un stat membru să poată fi identificaţi.
Şoferii vor fi pedepsiţi pentru infracţiunile de trafic comise în străinătate, inclusiv pentru viteza excesivă, nerespectarea culorii roşii a semaforului, neutilizarea centurilor de siguranţă şi condusul sub influenţa alcoolului.
Unul din cinci adolescenţi şi mulţi adulţi din Europa nu pot citi corect.
Potrivit studiului, deşi cele mai multe state au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum băieţii, copiii din gospodarii dezavantajate şi cei proveniţi din familii de imigranţi.
Miniştrii educaţiei europeni au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20% la mai puţin de 15% până în anul 2020.
Doar Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv.
Agenda Digitală pentru România va fi aprobată în luna septembrie.
Printre măsurile propuse de Ministerul Comunicaţiilor se numără încurajarea parteneriatelor cu universităţile, prin direcţionarea a 2% din impozitul pe profit de către compania cu care instituţia de învăţământ superior colaborează, dar şi creşterea absorbţiei în piaţa de muncă a absolvenţilor IT prin acordarea de facilităţi angajatorilor.
Măsurile asociate agendei trebuie implementate de mai multe instituţii.
Ungaria a introdus taxa pe chipsuri.
Alimentele nesănătoase, precum chipsurile, batoanele de ciocolată şi băuturile acidulate vor fi supuse unui nou impozit în Ungaria, în conformitate cu legislaţia adoptată ieri.
Aceasta are scopul de a contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate a naţiunii.
Potrivit guvernului ungar, veniturile fiscale încasate din “taxa pe chipsuri” vor fi folosite pentru a finanţa campaniile de sensibilizare cu privire la sănătatea publică.
În ţara noastră, introducerea taxei pe fast-food a fost amânată, întrucât Ministrul Sănătăţii consideră că proiectul nu este oportun în acest moment, iar România nu este pregătită.
România a înregistrat deflaţie pentru prima dată în ultimii doi ani, pe fondul ieftinirii produselor alimentare.
Aşa reiese din datele Institutului Naţional de Statistică, potrivit cărora preţurile produselor alimentare au scăzut, în medie, cu 1,34% în iunie.
Astfel, cartofii s-au ieftinit cu 11%, alte legume şi conserve din legume cu 12%, citricele cu 2,32%, iar fasolea – cu 0,87%.
Potrivit statisticilor, în lunile de vară există o tendinţă de decelerare a inflaţiei sau de scădere a preţurilor, în condiţiile în care începe perioada de recoltare.