Biserica Ortodoxă Română cinstește astăzi pe Sfântul Ierarh Iachint de la Vicina, primul mitropolit al Ţării Româneşti.
Acesta a trăit în prima jumătate a secolului al 14-lea şi fost mai întâi episcop al cetăţii Vicina, situată undeva în Dobrogea, posibil lângă localitatea Isaccea de astăzi, sau la cetatea Păcuiul lui Soare de lângă mânăstirea Dervent, după ipoteze istorice mai noi.
Datorită ocupaţiei tătarilor şi genovezilor, ierarhul a fost nevoit să se retragă la curtea domnească de la Argeş, iar documentele istorice de la Constantinopol spun că în anul 1359 era deja mitropolitul Ungrovlahiei.
Totodată, Sfântul Ierarh Iachint a fost prieten şi ucenic al sfântului Grigorie Palama, motiv pentru care a reorganizat monahismul românesc, cu ajutorul Sfântului Nicodim de la Tismana.
În anul 1372, Sfântul Iachint s-a mutat către Domnul şi a fost înmormântat în complexul mitropolitan de la Curtea de Argeş.
Sfântul Sinod a decis canonizarea Sfântului Ierarh Iachint în luna iulie a anului 2008.

Biserica Ortodoxă se va afla mâine în duminica a 24-a după Rusalii.
Astfel, de la ora 8.30, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va resfinți biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Hârșova, urmată de oficierea Sfintei Liturghii.
Apoi, de la ora 17.30, Ierarhul nostru va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sf. Filofteia”, din Cartierul constănțean Km. 4.

România va trece la ora oficială de iarnă.
Astfel, în această noapte, ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Mâine, ziua va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Începând cu anul 1997, România a adoptat trecerea la ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Trecerea la ora oficială de iarnă se face în ultima duminică a lunii octombrie, iar la ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie.

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Născut la începutul secolului al XIII-lea, în satul Basarabi, din sudul Dunării, Sfântul Dimitrie a purtat din copilărie lupte acerbe pentru a dobândi o viaţă virtuoasă, în post şi rugăciune.
Şi-a găsit sălaş într-o peşteră pe malul Lomului şi a vieţuit în aspre osteneli ascetice până la sfârşitul vieţii sale.
După moartea sa, pietrele aflate la intrarea în peşteră au blocat accesul înăuntru şi au transformat peştera în mormânt.
Moaştele sfântului au fost descoperite atunci când apele Lomului au crescut şi au surpat zidul natural de la intrarea în peşteră.
În anul 1774, un creştin numit Hagi Dimitrie, din Bucureşti, a mijlocit pe lângă autorităţile militare ruseşti aflate atunci la sud de Dunăre, pentru aducerea moaştelor în Muntenia.
Astfel, trupul Sfântului Dimitrie a fost adus la Bucureşti şi aşezat în catedrala mitropolitană unde se află şi astăzi.
Sfântul Dimitrie cel Nou este ocrotitorul oraşului Bucureşti, iar harul său se face simţit în numeroasele vindecări petrecute la racla sa.
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent la prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Catedrala patriarhală din Capitală.

Biserica Ortodoxă Română va cinsti mâine pe Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești.
Cu acest prilej, în această noapte, de la ora 23.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, cu prilejul hramului bisericii mari, „Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești”.
Mâine, ierarhul nostru va participa la ședinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Duminică, de la ora 8.30, Arhiepiscopul Tomisului va resfinți biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Hârșova, urmată de oficierea Sfintei Liturghii.
Apoi, de la ora 17.30, Ierarhul nostru va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sf. Filofteia”, din Cartierul constănțean Km. 4.

Contribuțiile la Pilonul II de pensii vor fi reduse de anul viitor.
Acestea vor scădea de la 5,1% în prezent, la 3,7%, a anunţat ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.
La rândul său, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a anunţat ieri, în şedinţa de Guvern mai multe măsuri fiscale.
Cele mai importante dintre acestea vizează majorarea salarului minim brut pe economie, de anul viitor, de la 1.400 de lei, la 1.900 lei, iar impozitul pe venit scade de la 16%, la 10%.
Ministrul a mai spus că scăderea impozitului de 16% se face şi pentru veniturile din pensiile mai mari de 2.000 de lei, dobânzi şi chirii.

Elevii din învăţământul primar şi preşcolarii vor intra de mâine, în vacanţă.
Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei, ei se vor întoarce la cursuri luni, 6 noiembrie.
Vacanţele elevilor din toate ciclurile de învăţământ sunt programate astfel: vacanţa de iarnă (23 decembrie 2017 – 14 ianuarie 2018), vacanţă intersemestrială (3 – 11 februarie 2018), vacanţa de primăvară (31 martie – 10 aprilie 2018) şi vacanţa de vară (16 iunie – 9 septembrie 2018).
Pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar se încheie în data de 25 mai, iar pentru clasa a VIII-a, în data de 8 iunie.

România va trece la ora oficială de iarnă.
Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Duminică, ziua va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Începând cu anul 1997, România a adoptat trecerea la ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Trecerea la ora oficială de iarnă se face în ultima duminică a lunii octombrie, iar la ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie.

Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică.
Guvernul a aprobat un proiect de Lege pentru punerea în circulație a unui nou document de identitate electronic.
Acesta va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale instituţiilor.
Documentul de identitate va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului.
Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii cărții electronice de identitate.
Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unui astfel de document, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții ca în prezent.

Numărul femeilor care mor la naştere s-a dublat.
Un studiu arată că s a ajuns la 19 decese dintr o sută de mii de naşteri, cifre care plasează astfel România pe primul loc în Europa.
Lipsa educaţiei, sărăcia, dar şi lipsa cabinetelor medicale sunt principalele cauze care au dus la creşterea mortalităţii la naştere.
În plus, datele arată că una din cinci gravide nu a ajuns niciodată la medic înainte de naştere.

Mâine se recuperează programările la Direcția Regim Permise de Conducere.
Totodată, proba practică a examenului pentru obținerea permisului auto se va derula conform programărilor.
În urma unor defecțiuni de natură tehnică la nivelul sistemului informatic central al Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, serviciile publice comunitare nu și-au putut desfășura activitatea cu publicul, ieri, conform programărilor existente.

Lumina provenită de la becuri poate dăuna sănătății.
Oamenii de știință au descoperit că unele dintre acestea pot afecta retina și creierul, din cauza substanțelor chimice pe care le conțin.
Este vorba despre becurile cu gaz care, conform cercetărilor ar avea particule fine, vapori de mercur și care sunt periculoase pentru corpul uman.
Cei mai predispuși sunt copiii, dar și adulții dacă petrec mult timp în lumina artificială.
Pentru evitarea vizitelor la medic, specialiștii recomandă să petrecem cât mai mult timp la lumina naturală.

Biserica Ortodoxă cinsteşte astăzi pe Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir.
Acesta s-a născut la Tesalonic în vremea împăratului Diocleţian, ca fiu al prefectului cetăţii.
Părinţii săi au fost creştini în taină, de aceea Sf. Dimitrie a primit încă de mic educaţie creştină.
După mutarea tatălui său către Domnul, tânărul Dimitrie a fost numit prefect al Tesalonicului, datorită calităţilor lui morale şi intelectuale.
Cezarul din vremea aceea, Maximian Galeriu a poruncit ca în toate cetăţile să se jertfească zeilor păgâni ca mulţumire pentru victoriile militare pe care le avusese.
Sfântul Dimitrie a refuzat să participe la ceremoniile păgâne, drept pentru care a fost închis.
În temniţă, Sf. Dimitrie a binecuvântat în numele lui Hristos pe un tânăr creştin cu numele Nestor, care urma să se lupte cu un vestit gladiator păgân cu numele Lie.
În urma luptei, Nestor îl ucide pe Lie, iar împăratul află de binecuvântarea lui Dimitrie şi porunceşte ca acesta să fie ucis.
Moaştele Sf. Dimitrie se află în biserica cu acelaşi nume din Tesalonic.
În ţara noastră, aproximativ 350.000 de persoane poartă numele Sfântului Dimitrie.

Biserica Ortodoxă va cinsti mâine pe Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.
Cu acest prilej, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului va fi prezent la prăznuirea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, la Catedrala patriarhală din Capitală.
În noaptea de vineri spre sâmbătă, de la ora 23.00, Ierarhul nostru va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Dervent, cu prilejul hramului bisericii mari, „Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești”, iar sâmbătă, va participa la ședinţa solemnă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Duminică, de la ora 8.30, Arhiepiscopul Tomisului va resfinți biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din orașul Hârșova, urmată de oficierea Sfintei Liturghii.
Apoi, de la ora 17.30, Ierarhul nostru va oficia Taina Sfântului Maslu la biserica „Sf. Filofteia”, din Cartierul constănțean Km. 4.

Prima cantitate de vaccin antigripal a fost livrată în țară.
Astfel, campania de vaccinare antigripală gratuită poate începe în curând.
Ministerul Sănătății va achiziționa peste 1 milion de doze de vaccin gripal sezonier, dublu față de anul trecut, astfel încât să asigure vaccinarea unui număr cât mai mare de persoane aflate în grupele de risc.
Ministerul precizează că vaccinul corespunde tuturor recomandărilor biologice ale Organizației Mondiale a Sănătății, precum și cerințelor Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.

România va trece la ora oficială de iarnă.
Astfel, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 4.00 va deveni ora 3.00.
Duminică, ziua va fi cea mai lungă din an, cu 25 de ore.
Începând cu anul 1997, România a adoptat trecerea la ora oficială de iarnă şi de vară în aceeaşi zi cu statele Uniunii Europene.
Trecerea la ora oficială de iarnă se face în ultima duminică a lunii octombrie, iar la ora oficială de vară în ultima duminică a lunii martie.

Constănțenii vor avea de mâine căldură în apartamente.
Anunțul a fost făcut de Primăria municipiului Constanța.
Având în vedere scăderea temperaturilor exterioare, RADET începe astăzi manevrele premergătoare necesare asigurării încălzirii locuințelor, astfel încât mâine să înceapă furnizarea agentului termic în sistem centralizat.

Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor nu lucrează astăzi cu publicul la nivelul serviciilor centrale şi judeţene.
Ministerul Afacerilor Interne informează că există defecţiuni de ordin tehnic la un server central.
Personalul de intervenţie lucrează deja pentru rezolvarea situaţiei.

Ministerul Educației a aprobat peste 3 mii de materiale auxiliare didactice.
Încă aproape 1500 sunt în procedură de aprobare.
Printre cele care pot fi folosite în școli se regăsește Gazeta Matematică, față de eliminarea căreia s-au revoltat mulți profesori și elevi.
Materialele didactice auxiliare au fost interzise la începutul lunii august de Ministrul Educației.
Liviu Pop declara că toate mijloacele de învățământ curicular și auxiliar trebuie revizuite.

Aproape jumătate dintre şcolile din Constanța nu au pază.
Din totalul de 481 de unităţi de învăţământ publice şi 42 private, 193 de şcoli şi grădiniţe nu beneficiază de niciun fel de sisteme video sau pază.
Cele mai mari probleme au fost sesizate la nivelul mediului rural, acolo unde 135 de şcoli şi grădiniţe nu beneficiază de niciun fel de pază sau supraveghere video.
Cu toate că Legea prevede amenzi de până la 5.000 de lei pentru unităţile de învăţământ care nu asigură paza elevilor, poliţiştii din Constanţa au sancţionat o singură şcoală pentru aceste abateri.

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, în al doilea trimestru din 2017, de 4,1% din PIB.
Țara noastră este urmată de Marea Britanie, care a raportat un deficit de 3,4% din PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În primul trimestru al acestui an, deficitul bugetar al României s-a situat la 3,6% din PIB, fiind, de asemenea, cel mai mare din Uniune.