Patronatele cer reducerea TVA pentru lapte.
Ei solicită autorităţilor reducerea TVA până la 9% pentru lapte şi produse lactate, deoarece consideră descriminatorie scăderea TVA doar pentru unele alimente.
De cealaltă parte, ministrul finanţelor, Darius Vâlcov, a declarat că o reducere a TVA la 9% pentru lapte şi produsele lactate va fi luată în considerare după ce fermierii şi producătorii vor ajunge la un consens.

Fiecare nou pacient depistat cu cancer va fi introdus automat de medic, la externare, într-o bază de date a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.
Potrivit preşedintelui CNAS, Vasile Ciurchea, aceasta va permite o mai bună evidenţă a acestei patologii.
De asemenea, radioterapia va fi gratuită atât la stat, cât şi la privat, iar clinicile vor avea obligaţia să trateze toţi pacienţii care au o astfel de recomandare, fără a putea încasa absolut nimic.
Vasile Ciurchea a mai precizat că proiectul va fi finalizat la sfârșitul anului.

Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege prin care se dublează indemnizaţiile deţinuţilor politici din închisorile comuniste, persoanelor persecutate politic sau deportate.
Astfel, de la 1 iulie 2015 foştii deţinuţi politici şi cei strămutaţi în altă localitate sau deportaţi în străinătate sau prizonieri vor primi o indeminzaţie lunară de 400 de lei, faţă de 200 cât este în prezent.
Deputaţii au votat în unanimitate acest proiect de lege, considerându-l un gest ”reparatoriu”.
Aceste indemnizaţii se vor cumula cu pensiile.

Guvernul va da bani din Fondul de Rezervă pentru îmbunătățirea condiţiilor si suplimentarea locurilor de cazare din penitenciare.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a admis că în România sunt penitenciare în care condiţiile sunt sub limita demnităţii umane.
Pentru a schimba lucrurile, este nevoie de un miliard de euro, bani pe care ministerul Justiţiei vrea să îi acopere şi din fonduri europene.
România a fost condamnată, anul trecut, la CEDO, să plătească aproape 200 de mii de euro unor condamnaţi, ca despăgubiri pentru condiţiile din penitenciare.

Românii pot mânca sănătos şi cu bani puţini.
Afirmația aparține experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Cu aproape 20 de lei pe zi, o familie cu doi copii poate avea o alimentaţie care să asigure nutrienţii necesari organismului.
Astfel, coşul minim poate conţine, între altele, pâine cu tărâţe, varză, ficat de porc, peşte macrou, telemea, ceapă, morcovi, cartofi şi mălai.
Pentru câţiva lei în plus, putem adăuga o mai mare varietate de peşte, orez, mere şi nu numai.
Experţii OMS au început discuţiile cu industria alimentară pentru a reduce treptat cantitatea de sare şi zahăr din mâncarea procesată.
Jumătate dintre ei sunt supraponderali sau obezi.

Medicii de familie nu sunt de acord cu intenţia executivului de a elimina pragul de 800 de pacienţi necesar pentru un contract cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Motivul eliminării pragului este faptul că, în situaţia actuală, există un monopol al actualilor medici de familie, iar tinerii medici nu pot pătrunde în sistem, decât dacă, eventual, “cumpără” lista de pacienţi de la alţi medici.
Modificările din contractul cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate au fost dezbătute ieri la guvern.

O treime din sortimentele de ketchup care se găsesc în magazine conţin cel puţin cinci E-uri şi prea multă sare.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România a realizat un studiu pe etichetele produselor de tip ketchup ce se regăsesc pe piaţa din România.
În cadrul studiului, au fost analizate 26 de produse tip ketchup, din supermarketuri.
A reieşit astfel că 31 la sută au în conţinut cinci E-uri, 25 la sută – două E-uri, 23 la sută – patru E-uri, 8 la sută – şapte E-uri şi 4 la sută – nouă E-uri.
Din punct de vedere al cantităţii de sare la 100 de grame de produs, aceasta se situează între 1,9 şi 2,8 grame.

Mai mult de jumătate dintre români nu au un plan financiar pentru bugetul personal.
Potrivit unui studiu recent, cetățenii țării noastre nu au bani economisiţi pentru situaţii de urgenţă şi nici nu sunt organizaţi în ce priveşte plata datoriilor la bănci.
Peste 70 la sută din respondenţi nu deţin economii pentru pensie, iar 75 la sută nu au bani puşi deoparte pentru cheltuieli medicale.
De asemenea, peste 80 la sută din cei intervievaţi nu au prevăzut soluţii pentru acoperirea cheltuielilor cu educaţia copiilor, iar mai mult de 90 la sută nu au un buget pentru o achiziţie de mare valoare, precum un avans pentru un imobil sau o maşină.

Doar 37% dintre români merg la teatru.
Rezultatul reiese în Barometrul de Consum Cultural, care urmează să fie prezentat săptămâna viitoare de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală.
În schimb, aproximativ jumătate din populaţie citeşte o carte pe lună sau mai mult iar 43% dintre români vizitează muzee o dată pe an sau mai des.
Potrivit Barometrului, 24% dintre români consideră cultura ca fiind “nu prea importantă’’.

40% dintre copiii până la doi ani sunt anemici.
Specialiștii spun că alimentaţia la sân a copilului este extrem de importantă, mai ales pentru imunitate, iar momentul optim pentru începerea alăptării este în prima oră de la naştere.
Foarte puţine mame încep alăptarea la moment optim şi sunt şi mai puţine cele care continuă să alăpteze exclusiv până la şase luni.
62 de maternităţi, din cele peste 200 din România, au fost incluse în iniţiativa UNICEF şi Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ”Spitalul prieten al copilului”, prin respectarea anumitor criterii, printre care și promovarea alăptării.

Prima banca de lapte matern din România va funcţiona de anul acesta la Spitalul de Copii “Marie Curie” din Bucureşti.
Acesta va fi folosit pentru bebeluşii nascuți prematur sau cei care se vin pe lume cu anumite malformaţii.
Laptele matern este alimentaţia optimă, ideală pentru copil, nu doar din punct de vedere nutriţional, dar și a celulelor vii sau anticorpi.
În România, rata de alăptare este de doar 12%, cea mai mică din Europa.
Media mondială este de 38%, iar în următorii ani ar trebui să ajungă la 50%.

Schismaticii au ocupat o altă biserică din vestul Ucrainei.
În Duminica Ortodoxiei, reprezentanții așa-zisei “Patriarhii a Kievului” au confiscat cu forța biserica Sf. Parascheva, din vestul Ucrainei.
Schismaticii, conduşi de persoane vizibil aflate sub influența alcoolului, i-au insultat pe enoriași și nu au permis oficierea Sfintei Liturghii.
Persoanele în cauză au făcut uz de forță și chiar au bătut femeile care își apărau propria biserica.
De asemenea, una dintre cele mai mari și vechi biserici ortodoxe din regiunea ucraineană Luhansk cu hramul Sfânta Treime, a fost bombardată.

Parlamentul European susține dreptul femeilor la avort.
Acest subiect a fost discutat în raportul anual despre egalitatea de gen.
Practica avortului este legală în majoritatea statelor UE, dar există totuși câteva, precum Polonia, Irlanda și Malta, care au legislații restrictive la acest capitol.
Astfel, în Malta avortul este complet interzis, în timp ce în Irlanda este permis numai dacă, în lipsa avortului, viața mamei poate fi pusă în pericol.
Conform Federației Asociațiilor Familiilor Catolice din Europa, peste 60.000 de persoane din întreg blocul comunitar au semnat o petiție prin care solicită ca avortul să fie considerat o problemă strict națională, asupra căreia Parlamentul European nu ar trebui să se pronunțe.

Faptul că peste 90% dintre elevi își doresc ora de religie are valoare de referendum.
Declarația a fost făcută de Patriarhia Română.
Acest rezultat cheamă Familia, Şcoala şi Biserica la dialog, coresponsabilitate şi cooperare pentru promovarea unei educaţii integrale care uneşte formarea spirituală cu informarea ştiinţifică a elevilor.
Conducerea Bisericii Ortodoxe Române mai spune că rezultatele recente ale înscrierii la ora de Religie “confirmă şi depăşesc cercetările sociologice anterioare ale Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei conform cărora peste 85% din părinţi, elevi şi profesori doresc studierea Religiei în şcoală”.

Şcolile private ar putea primi finanţare de la stat în noul an şcolar.
Învăţământul de stat primeşte acum anual un cost standard de 2.500 de lei pentru fiecare elev.
Copiii din şcolile private nu beneficiază de această sumă, deşi legea educaţiei prevede acest drept.
Ministerul Educaţiei negociază acum cu Ministerul Finanţelor ca banii să ajungă şi în învăţământul particular.
Chiar dacă banii de la stat abia le-ar acoperi taxa de şcolarizare pe o lună de zile, elevii şcolilor private spun că au dreptul să primească aceşti bani.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea prin cancerul de col uterin.
Avem o rată a mortalității de 17 decese la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 5-6 decese la suta de mii de locuitori.
În acest context, medicii specialiști fac apel la creşterea prevenţiei primare prin screening.
Din păcate, Programul național de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, demarat în 2012, înregistrează o serie de vulnerabilități, date de instabilitatea legislativă, implicarea inadecvată a medicilor de familie şi alocarea unui buget de la un an la altul.

Peste o mie de medicamente cu preţ accesibil ar putea să dispară de pe piaţă.
Producătorii spun că noile reglementări cu privire la preţul produselor farmaceutice şi aplicarea taxei clawback vor face ca preţul de vânzare să nu mai acopere preţul de producţie.
Este vorba despre medicamente precum omeprazol, amoxicilină, ketoprofen, ibuprofen, diclofenac sau ranitidină.
Producătorii avertizează că prin dispariţia medicamentelor generice şi utilizarea variantelor mai scumpe atât statul cât şi pacienţii plătesc mai mult, pentru compensarea, respectiv coplata unor medicamente de două ori mai scumpe.

Fumatul în curtea instituțiilor publice ar putea fi interzis.
Inițiativa aparține unui parlamentar și a trecut de Comisia de Sanatate din Senat.
După ce au dezbătut proiectul in plen, senatorii au retrimis legea la Comisia de Sănătate pe motiv că textul ar discrimina fumătorii.
În forma actuală, legea restricţionează fumatul în instituţiile publice de la nivel central și local.
Iniţiatorul legii ar dori insa includerea restaurantelor, barurilor și cluburilor pe lista spațiilor interzise.
Mai multe țări din Uniune au adoptat legi asemănătoare și au interzis fumatul în majoritatea spațiilor închise.

Senatorii jurişti au respins “parteneriatul civil” între persoane de același sex.
Potrivit propunerii, contractul de parteneriat civil se încheie în formă autentică, se semnează de către cei doi parteneri în fața notarului public.
Propunerea legislativă propusă de parlamentarul independent Remus Cernea a fost respinsă, cu unanimitate de către membrii Comisiei juridice de la Senat.
Senatul va dezbate inițiativa legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.

Poșta Română va distribui pașapoartele către persoanele fizice din 1 aprilie.
Compania Națională Poșta Română a participat la procedura de cerere de oferte organizată de Direcția Generală de Pașapoarte.
Potrivit acordului-cadru ce va fi semnat, valabil pe o perioadă de 24 de luni, fiecare expediție va fi asigurată, în proporție de 100%, cu suma de 300 de lei.
Poșta Română va pune la dipoziția destinatarului o metodă de verificare online a statusului expedierii și va trimite un mesaj telefonic cu data livrării.

România riscă sa piardă finanţarea europeană pentru programul “Cornul și laptele”.
Potrivit Centrului Român de Politici Europene, Guvernul trebuie să elaboreze până la data de 1 iunie strategia pentru acest program, altfel pierde finanțarea de 8 milioane de euro.
Pe lângă acești bani, statul mai alocă peste 430 de milioane de lei pentru produsele de care beneficiază aproximativ 2 milioane de elevi.
Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că nu există niciun pericol în acest sens.
În plus, instituţia are în plan să diversifice produsele primite de elevi și să le ofere, între altele, sana sau iaurturi cu fructe.

Candidatura României la organizarea Universiadei de vară din anul 2021 a fost lansată oficial.
Președintele Asociației Student Sport, Adrian Socaciu a declarat că această candidatură este un proiect de țară, iar inițiativa a fost întâmpinată deopotrivă cu scepticism și entuziasm.
Universiada 2021 presupune o întrecere de 12 zile, la care sunt angrenați 9.000 de sportivi din 168 de țări, la 13 discipline sportive obligatorii și trei la alegere.
Țara noastră a mai organizat acest eveniment în anul 1981 și a ieșit pe locul doi în clasamentul final pe națiuni.
Decizia finală se va adopta în luna noiembrie 2015.

Religia se predă în toate ţările europene.
Astfel, studiul religiei poate avea caracter obligatoriu pentru toţi elevii, cum se întâmplă în Suedia, sau poate fi disciplină opţională, ca în Slovenia.
În Suedia şi Grecia, organizarea predării religiei este responsabilitatea exclusivă a statului, în Germania şi Austria este subiectul unei cooperări apropiate între stat şi culte şi în sarcina exclusivă a cultelor în Ungaria.
În ceea ce privește numărul de ore, majoritatea elevilor europeni au o oră de religie pe săptămână, însă elevii din ţări precum Germania, Austria, Irlanda, Cipru, Grecia, Italia şi Croaţia au câte două ore, iar cei din Belgia, trei ore pe săptămână.

Avionul Solar Impulse 2 a plecat, ieri, într-o călătorie istorică în jurul lumii.
Propulsat doar cu energie de la Soare, aparatul a pornit la drum din Abu Dhabi.
Avionul solar va efectua călătoria în 12 etape.
Prima escală va fi în Oman, apoi în India, Myanmar, China, Hawaii, SUA, sudul Europei sau nordul Africii, în funcţie de condiţiile meteo.
Centrul de comandă al acestei misiuni se află în principatul Monaco.
Cei ce doresc să urmărească misiunea pas cu pas o pot face pe site-ul solarimpulse.com.

Proiectul Monitorul prețurilor a debutat la 1 martie.
Acesta a fost anunţat de la sfârşitul anului trecut de către Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor.
Iniţiativa vizează informarea corectă a consumatorului asupra celor mai mici preţuri la produsele alimentare de bază şi a magazinelor de unde acestea pot fi cumpărate.
Potrivit ANPC, lansarea acestui proiect are loc în contextul negocierilor de la nivelul Comisiei Europene cu privire la asigurarea transparenţei pe lanţul comercializării produselor de la producător până la raftul magazinelor.
Un proiect similar a fost realizat de către Guvernul Greciei şi a avut ca rezultat, după trei luni de la implementare, o scădere a preţurilor cu 7%.

Ministerul Sănătăţii va aloca 12 milioane de lei pentru reabilitarea secţiei de pediatrie a Spitalului Județean Constanța.
Anunțul a fost făcut ieri de ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.
Totodată, Consiliul Judeţean va asigura o finanţare de un milion de lei, bani prevăzuţi în bugetul judeţean.
După renovare, secţia de Pediatrie va avea tot 90 de locuri, ca în prezent, deşi va deservi atât populaţia din întregul judeţ Constanţa, cât şi pe cea din Tulcea.

Instituţiile europene caută soluţii pentru stoparea încălzirii globale.
Acestea vor lansa noi mecanisme financiare care vor finanţa proiectele „verzi“.
Specialiştii avertizează că o creştere de 5-6 grade Celsius a temperaturii globale va genera dezastre fără precedent.
Comisia Europeană va încuraja băncile să crească volumul creditării acordate proiectelor de eficienţă energetică, precum şi prin îmbunătăţirea expertizei de creditare în acest sector.

Noile bancnote euro includ măsuri de siguranţă suplimentare.
Banca Centrală Europeană a introdus pe piaţă o nouă bancnotă de 20 de euro din seria „Europa“.
Aceasta include un element de siguranţă inovator, respectiv o „fereastră-portret“ poziţionată în hologramă.
Similar noilor bancnote de 5 şi 10 euro introduse deja pe piaţă, noua bancnotă de 20 de euro include un „număr verde-smarald“ şi un portret al Europei în filigran.
Aceasta va fi cea de-a treia bancnotă din seria „Europa“, după cea de 5 euro intrată în circulaţie în luna mai 2013 şi urmată la sfârşitul lunii septembrie 2014 de noua bancnotă de 10 euro.

Românii sunt printre cei mai bine integraţi străini pe piaţa muncii din Germania.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că în spațiul public din Germania au fost publicate în trecut informaţii referitoare la români bazate pe prejudecăţi.
Totodată, el a evocat rolul minorității germane din România, cu o istorie de peste 900 de ani și a subliniat că aici “identitatea și naţionalitatea se combină într-un mod fericit și paşnic” aşa cum ar fi de dorit și în alte regiuni din Europa.

Constănțenii din mai multe zone, nu vor avea mâine apă potabilă.
În intervalul 8.30 – 16.00, nu vor avea apă rece consumatorii din perimetrul delimitat de străzile Tomis – Soveja – Ștefăniță Vodă – Aurel Vlaicu – Tomis, dar și abonații de pe tronsonul delimitat de intersecțiile cu b-dul Alexandru Lăpușneanu și str. Barbu Ștefănescu Delavrancea.

Tratamentele cu radioterapie ar putea fi decontate integral de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate din luna mai.
Anunțul a fost făcut ieri de ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu.
Cât despre temerile producătorilor farmaceutici legate de decizia de ieftinire a medicamentelor, care va intra în vigoare după Paşte, şeful CNAS, Vasile Ciurchea asigură că există un sistem riguros de control al stocurilor.
Medicamentele vor fi cu 20% mai ieftine, după Paşte.

România ocupă locul doi în clasamentul țărilor europene care poluează cel mai mult raportat la cât produce.
Potrivit unui raport de specialitate întocmit de Agenţia Europeana de Mediu, primul loc este ocupat de Bulgaria.
Conform documentului, 50% din impactul dăunător al poluării aerului reprezintă 1% din producătorii industriali din Europa.
În acest caz pagubele ajung la 165 miliarde de euro, anual.
Cea mai păguboasa industrie este cea energetica, aceasta fiind responsabila de 67% din totalul daunelor provocate.

Compozitorul Marcel Dragomir a încetat din viață, la vârsta de 70 de ani.
Acesta s-a născut pe 30 octombrie 1944, la Câmpina.
A fost celebru pentru şlagăre precum “Un albastru infinit” şi “Să mori de dragoste rănită” și a rămas în memoria oamenilor în special pentru colaborarea cu Angela Similea, artistă căreia i-a scris nenumărate piese.
Studiile muzicale le-a început la Liceul “George Enescu” din Bucureşti și le-a continuat la Conservator.
A fost profesor de clarinet-saxofon la Şcoala Populară de Artă din Capitală şi redactor principal la secţia de creaţie a Radiodifuziunii Române din Bucureşti.