“Cuvânt dobrogean″ – Dialog contemporan între creștinism și islam
Invitați: Arhid. Conf.Univ.Dr. Bogdan-Florin Chiriluță, Diac. Lect.Univ.Dr. Ioan Dura, Facultatea de Teologie – Constanța.
Realizator: Pr. Eugen Tănăsescu.
În data de 24-25 noiembrie 2015, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Ovidius” din Constanța a fost reprezentată de Arhid. Conf. Dr. Bogdan Chirilță și Diac. Lect. Dr. Ioan Dura la conferința internațională „THE QUEST FOR PEACEFUL INTERFAITH CO-EXISTENCE”, organizată de UNITE (Universal Nexus for Interfaith Trust & Engagement) în Islamabad, Pakistan.
Acest eveniment academic, la care au participat peste 150 de profesori, cercetători, lideri spirituali și oameni politici, reprezentând 24 de țări (Indonezia, Pakistan, Liban, Brunei, Sri Lanka, Germania, România, SUA, Rusia, India, Norvegia, Turcia, Africa de Sud, Anglia, Australia, Nepal, Egipt, Brazilia, Sudan, Iordania, Coreea de Sud, Oman, Qatar) și șapte religii, și-a propus analizarea și formularea unor soluții eficiente la problemele curente ale societății globale: promovarea co-existenței prin dialog interreligios și interrcultural, definirea libertății religioase și a drepturilor minorităților în orizontul păcii, condamnarea terorismului și a conflictelor religioase și solicitarea unei educații religioase sănătoase care să-i debaraseze pe tineri de atitudinile fundamentaliste. Toate aceste aspecte verifică importanța majoră a acestei conferințe pe plan mondial, cu atât mai mult cu cât gazda evenimentului a fost o capitală din inima religiei musulmane.
Arhid. conf. dr. Bogdan Chiriluță a prezentat comunicarea științifică Challenge of Desacralization in Interreligious and Intercultural Dialogue. Some Critical Remarks, expunând faptul că „în societatea occidentală contemporană, situată în dinamica postmodernității, este din ce în ce mai evidentă o atitudine care elimină religia din spațiul public, și anume secularizarea sau desacralizarea. Omul secularizat manifestă o atitudine de indiferență religioasă: pe scara valorilor sale, religia nu reprezintă nici un interes, ceea ce devine foarte dificil de a recepta faptul religios în sine și de a înțelege pe cel care aparține unei alte culturi religioase. Pe de altă parte, dialogul, ca un mod de mărturisire a lui Iisus Hristos, ca o comunicare în iubire, este necesar în societatea actuală plurireligioasă. De aceea, un dialog eficient între religii trebuie să verifice maturitatea de a înțelege propria identitate religioasă, de a depăși tensiunile și de a ne accepta diversitatea în perspectiva unei bune conviețuiri sociale, în fond în perspectiva păcii.”
Diac lect. dr. Ioan Dura a concluzionat faptul că „acest eveniment academic, care a stat sub nota excelenței organizatorice și a substanței teologice a abordărilor, mi-a oferit ocazia să reflectez la diversitatea culturilor religioase. Am descoperit umanitatea autentică a fiecărei identități religioase în toată complexitatea ei. Dar mai mult decât atât, prin comunicarea mea științifică – Identitate și alteritate în dialogul interreligios. O perspectivă creștină – am expus un punct de vedere ortodox în ceea ce privește dialogul interreligios, exercițiul păcii și al libertății. Practic, contactul cu alteritatea poate conduce la conturarea a cel puţin patru atitudini: 1. indiferenţa, 2. fundamentalismul, înţeles ca fanatism sau intoleranţă faţă de diversitatea culturală, 3. deschiderea către „celălalt” fără restructurarea propriei identităţi şi, în fine, 4. aculturaţia. Cred că pentru fiecare dintre noi a fost un moment al regăsirii, al reflectării asupra propriei identități, care, într-o societate globalizată, este într-o relație dinamică cu altele. Ceea ce trebuie sa facem este să învățăm să ne înțelegem și să ne acceptăm, evitând atitudinile radicale și conflictele religioase, care duc la moartea atâtor oameni: aceasta e problematica fundamentală.”
Prezentăm în continuare declarația conferinței:
„Conferința Internațională Interreligioasă The Quest for Peaceful Interfaith Co-Existence invită oamenii din întreaga lume, în special tinerii, să caute și să asimileze învățăturile religioase și să le aplice practic în viața lor, în conformitate cu propriile identități religios-culturale. Considerăm că este necesar să se sublinieze faptul că practicarea dreptății, a păcii, a toleranței și susținerea sacralității vieții umane sunt cele mai presante provocări cu care se confruntă lumea de astăzi. Promovarea învățăturilor religioase este singura modalitate de a face din lumea noastră un bastion al păcii.
Ne dorim ca tinerii noștri să caute o educație sănătoasă, să asimileze trăsăturile curate și morale și, ca o misiune supremă, să facă aceste lucruri în serviciul umanității. De asemenea, îi invităm să utilizeze potențialul lor nemărginit în slujba țării lor, în scopul de a face lumea lor un loc mai bun pentru toți.
Condamnăm în cel mai puternic sens terorismul: conflictele sângeroase, atacurile sinucigașe și toate celelalte forme de expresie antiumane care se manifestă astăzi. Considerăm că acestea sunt acte foarte periculoase și grave care atentează la bunăstarea lumii. De asemenea, acrimonia religioasă, care distruge viețile inocente, care fragmentează pacea și securitatea lor, negându-le drepturile de bază, este o pată pe caracterul sacru al vieții. Nicio religie nu învață și nu permite un astfel de comportament și, în acest sens, facem un apel serios pentru ca tinerii să evite violența și, de asemenea, să descurajeze aceste tendințe negative în rândul colegilor lor care instigă în mod greșit la crimă în numele religiei.
De pe acest plan, condamnăm cu vehemență toate grupurile radicale care militează și promovează activitățile teroriste. Condamnăm cu fermitate aceste grupuri în țările care promovează rasismul și facem apel la națiunile lumii, în special cele puternic dezvoltate și cele componente ale Organizației Națiunilor Unite, de a rezolva problemele curente și emergente prin perspicacitate și dreptate. Acest lucru ar asigura o lume pașnică pentru toți. Folosirea coerciției și a violenței pentru a-i dezbrăca pe oameni de drepturile lor fundamentale duce, în mod sigur, la un sentiment de privare și inadecvare. Tinerii trebuie să se debaraseze de aceste grupuri teroriste care provoacă haos în societățile lumii.
Astăzi, profesori, cercetători, lideri religioși și conducători eminenți, care reprezintă șapte religii, se angajează să-și strângă mâinile pentru a răspândi mesajul dreptății, al păcii, al toleranței și pentru a susține sacralitatea vieții umane în țările lumii. De asemenea, cu toții ne asumăm responsabilitatea de a promova educația și valorile etice, de a ajuta la asigurarea libertății religioase și a drepturilor minorităților în societățile noastre și, în conformitate cu religia fiecăruia, să încurajăm tinerii să depună eforturi pentru un rol semnificativ în bunăstarea, progresul și prosperitatea umanității.
Suntem în căutarea unei lumi în care toți oamenii se bucură de respect, pace și armonie.
Solicităm călăuzirea lui Dumnezeu și ajutorul Său în acest demers. Amin.”